Singurătate

Sărăcia și singurătatea nu vin întotdeauna din nedreptate.

Uneori sunt roadele propriilor noastre greșeli.

Ai disprețuit învățătura, ai irosit timpul, ai crezut că lumea îți datorează ceva.

Ai ales ușorul în locul greu, plăcerea în locul disciplinei, tăcerea în locul adevărului.

Și într-o zi te-ai trezit singur — fără prieteni, fără rost, fără sprijin.

Nu ți-a făcut nimeni rău direct; doar tu te-ai lăsat pe tine în voia lenei, a neatenției, a necredinței.

Ai risipit ani, ai pierdut oameni, și acum te întrebi de ce ți-e frig.

Singurătatea poate fi o pedeapsă meritată.

O formă de dreptate tăcută, venită din partea vieții.

Pentru cei care n-au vrut să învețe, care au batjocorit răbdarea, iubirea, înțelepciunea.

Pentru cei care au crezut că binele vine de la sine, fără luptă.